Types of patience

By true patience you find purity,
By transforming patience you find bliss.

Advertisements

Everything is karma

Everything you see, touch and hear is karma

Your karma

Every single joy, every single suffering is karma

Your karma

Every person you meet, every person you know is karma

Your karma

Your mind, your body is karma

Your karma

Understanding that everything is karma we are sucked deeper inside our being.

 

Days of Future Past

Any movie or story about time travell makes me think about

purification practise (for example X-men-Days of Future Past).

Purification practice is like a time travell in the past.

Purification of the past thoughts and deeds modifies the ego continuum,

rendering a pure present. Purify the past to have a pure present.

Frici

Pentru ca suntem plini de patimi, inlantuiti de o multitudine de atractii/respingeri, suntem si plini de frica lumeasca. Frica de a nu pierde un comfort, frica de esec, frica de a fi dispretuiti, respinsi, de a nu fi apreciati, de a fi lasati singuri, raniti…

Nu includ aici frica virtuoasa care este de fapt o precautie, o forma de intelepciune simtitoare, care realizeaza o cauzalitate a fericirii si suferintei.

Toate aceste frici lumesti se hranesc cu propria noastra ignoranta, cu starea de necunoastere a adevarului cu privire la natura realitatii, la natura eului/eurilor, cu perceptia noastra “alterata” cu privire la fenomene.

Pentru ca le exageram existentialitatea suntem prinsi intr-o adevarata drama, care presupune la un moment dat experimentarea unor suferinte intense.

http://giphy.com/gifs/3oxRmy2NDnzXvlGXny

Intelegerea lipsei existentei lor intrinseci ne elibereaza de coliziuni si ne permite sa accedem la o perceptie integrata, unitara a realitatii. “Mintea se aduna in ea insasi”. Niciun fenomen nu ne mai poate diviza launtric, nu ne mai fura, nu ne mai absoarbe, nu ne mai poate amagi in vreun fel – fie prin atractie, teama sau repulsie.

Aceasta intelepciune nu este doar o simpla perceptie a goliciunii fenomenelor ci se simte launtric sub forma puritatii. O puritate, curatenie care ajunsa la desavarsire o numim “sfintenie”. O stralucire imaculata launtrica, fara forme si imaginatii.

Insa la aceasta stare minunata nu putem ajunge fara Dumnezeu (Eul Ceresc), care este accesat prin diferite intelegeri (in crestinism, de exemplu, Impartasania cu semnificatiile ei asociate). Dumnezeu care se afla deja in noi insine, care nu trebuie cautat in alta parte.

Lumea din oglinda

Cand eram mai mic, in copilarie, privind la televizor, nu eram capabil sa evaluez corect realitatea existentiala a personajelor, lumii care se perinda acolo pe ecranul tubului catodic. Aveam instinctul sa le acord acestora o realitate concreta – in sensul ca ma asteptam la un moment dat sa treaca de bariera de sticla si sa paseasca direct in camera mea. Privit fiind in ochi de acele personaje, unele blande, altele violente, nu eram sigur daca eram cu adevarat privit de acestea sau privirea lor era una “€œoarba”€, care de fapt nu realiza ca eu exist, nu percepea realitatea mea imediata cu jucariile care ma inconjurau si peretii aceia zugraviti cu motive vetuste.

Insa, mai tarziu evident ca am ajuns sa inteleg ca toate minunatiile pictate pe sticla care imi luminau incaperea, acolo, chiar in fata mea, nu aveau de fapt o realitate concreta, ca erau pur si simplu lipsite cu desavarsire de o existenta proprie. Erau doar fenomene reflexii, goale de existenta pe care eu, in mod reflex le-o acordam.

Si mai tarziu am inteles ca, de fapt, orice fenomen este lipsit cu desavarsire de o existenta proprie siesi pentru ca este generat din altele, ca fiecare fenomen nu este altceva decat o reflexie trecatoare. De la atom pana la egoul care se pretinde a fi ceva, uneori chiar ceva maret.

Chiar daca intelectual realizez aceasta “mare scamatorie”€ a realitatii, cand ma privesc in oglinda inca este dificil sa realizez transparenta propriei reflexii, cu atat mai putin a formei care cred ca sunt. Un film pe care il privesc astazi pe Led-screen are atata putere asupra mea proportional cu doza de realitate pe care sunt dispus sa-i o acord.